Cand mana ta imi atinge palma, se intimpla ceva diferit, unic, e ca si cand totul se contopeste cu acel moment. Urcam mana in mana cativa pasi dar eu sunt undeva departe, evadand din cotidian, uitand de tot ce ma inconjoara, nemaivazand decat acea lumina de bucurie care imi ajuta pasii sa isi continue drumul….
E o atingere fina, usoara, in care simt o siguranta necunoscuta mie pana acum. Ma las purtata prin ceea ce simt, si ma trezesc in bratele tale in fotoliu, printre picaturi de iubire. Sa ma trezesc sau sa mai stau? Sa fug sau sa ma cuibaresc mai bine?
Prefer sa traiesc momentul la intensitatea cu care imi este oferit, simtind fiecare emotie cum isi cauta locul, cum inima ae agita grabita, iar gandurile parca vor sa ma invadeze.
- Nu, nu , acum nu e loc pentru voi ! le soptesc gandurilor ,
- Acum e loc doar pentru iubire…..
Invat sa traiesc in prezent, si astfel simt diferit totul si tot ceea ce imi aduce.
Uitam sa traim clipa, neconstentizand ca ceea ce ai primit acum poate fi unic, si ne lasam cuprinsi de tumultul ce ne inconjoara.
E o alegere cu siguranta daca vrei sa simti, si mai ales daca iti dai voie sa simti, cu sinceritatea unui copil care iti poate spune zambind adevarul in fata.Pentru copii adevarul este o stare naturala, dar pentru noi a devenit ceva ascuns, greu, ciudat, doar din dorinta de a ne „proteja”.
Cand alegerile vin cu asumare, nu mai ramine nimic rau in spate, nici suparare si nici frustrare, pentru ca ai ales sa traiesti si sa simti fara alte ganduri.
Lasa.te sa simti ceea ce primesti in fiecare clipa, in fiecare zi, si bucura-te ca un copil !
Iar daca nu reusesti, nu abandona, pentru ca bucuria e la un pas de tine !!!
Poza preluata de la Irina Denisa Radiologika