E dimineata si asa de fain. Frigul de afara nu e atat de crunt ca si ce au anuntat la radio, iar din biroul meu vad cum printre nori, soarele isi face aparitia intr-un mod asa maret si impunator ca si cand tot universul ar fi cuprins de caldura lui. Ma uit catre el si ma incalzesc la gandul ca in curand va veni iar caldura aceea persistenta si placuta care iti atinge parca fiecare por al pielii intrand adinc in toate celulele corpului.
Pina atunci nu imi ramine decat sa ma bucur de ceea ce fiecare zi imi arata daca sunt atenta. Iar astazi este MARETIE!
Nu vad ziduri, nu vad stilpi, nu vad nimic din ceea ce se interpune intre mine si minunatia asta de soare, pentru ca privirea mea nu e ocupata sa le vada. Ma uit in zare si raman fascinata de norii printre care se pierde usor. Un fum pe alocuri se mai vede iesind de a hornul vreunei case, tanjind si el parca sa ajunga catre vazduh.
E dimineata, e frig dar e bine !