Avem nevoie de mult, de lucruri, de bunuri, de haine, de case si masini, pina ce nu ne mai gasim printre ele. Uitam de noi si de bucuria noastra pentru ca inca nu stim ce anume ne face cu adevarat fericiti. Cautam zilnic ceea ce are cel de linga noi doar pentru ca pe el il face fericit sau cel putin asta e ceea ce vedem noi , si oricum nu s.ar opri nimeni sa iti spuna:
- Da draga, mi.am luat masina pt ca eram nefericita sau pentru ca vroiam sa ii cheltui sotului banii
- Da mi.am cumparat haine de plictiseala
- Da am plecat in concediu pentru ca imi doream sa fiu libera
sau cate si mai cate s.ar mai putea spune.
Mi.ar placea sa facem lucruri din bucuria interioara si nu pentru ca suntem in concurenta cu noi, cu el sau ea, cu prietenul / a sau vecina sau cine mai stie cine, pentru ca asta duce la oboseala, si mai ales la nefericirea aruncarii unor lucruri intr-un locas in care nu mai umblam cu anii.
Eu de exemplu experimentez de ceva timp, bucuria cumpararii unor lucruri pe care nu le foloseam pentru ca le credeam inutile sau de folosit doar in anumite situatii, insa de ceva vreme simt cum o voce interioara ma ghideaza sa imi iau ceea ce ma face sa ma simt femeie: rochii vesele, cercei sau coliere , o poseta mai altfel decat ce purtam sau cine stie ce lucruri pentru mine care imi pun in valoare corpul. Am invatat sa fug la masaj atunci cand simt ca am obosit, sa ma delectez la o tonifiere corporala cand nu imi pun muschii la treaba sau pur si simplu sa merg la coafor chiar si pentru 30 minute, si waw ce mult se simte.
Problema pe care insa am sesizat-o odata cu aceste experimentari a fost interesanta, mai ales ca a venit de la cei din jurul meu:
- Tu ai pe cineva?
- Unde mergi asa aranjata?
- Cate perechi de cercei ti.ai luat !!!!!
Ei bine toate acestea mi.au tras un semnal de alarma: de fapt eu nu puneam pret pe mine deloc decat atunci cand , vorba fiicei mele” mergeam undeva” pentru ca in rest scuzele erau tot timpul prezente: ma grabesc, sunt obosita, nu am chef si cate mai pot gasi, ohooo.
Acum deschid dulapul cu nerabdare sa port rochia cumparata si sa imi pun cerceii noi, gandindu.ma cum sa asortez te miri ce haine pentru ziua ce va urma.
Am primit aceste minunatii in viata mea pentru ca le.am lasat sa intre, am primit printre altele si experiena de a sta intr-o camera toti cu mic cu mare, si asta ne.a dus de fapt la rearanjarea camerei in cel mai frumos mod cu putinta , pentru a beneficia din plin de fiecare bucatica.
„Putinul” care de fapt este „a trai intr-un spatiu mic” mi.a aratat ca suntem mai bucurosi dimineata, ca ne gasim mai usor unii pe altii, si ca am devenit mai ordonati si atenti la ce este in jurul nostru.
Mi.am dat seama acum cat de mult de indeparteaza casele mari, cu camere mari, cu multe multe altele pe care simtim sa le avem in acea locatie, si care la final doar ne fac sa ne „gasim” atat de greu…..
V.ati uitat la mesele din sufrageria voastra vreodata? Ati vazut ca sunt asa de mici parca vrand sa ne enerveze, nu incapem, nu putem aseza tot sau toate si tot asa. Dar ia inchideti ochii si uitati.va ce va aduce acea masa de fapt?Bucuria de a sta uniti, de a fi unul linga celalalt, de a te atinge fara sa vrei uenori, de a fi prezent ca esti, ca suntem.
Uitat.te mai apoi la mesele acelea mari, frumos aranjate, cu multe luminari si ornamente, si incearca sa vezi pe unde sunt oamenii asezati, cata distanta e intre ei si cat de distantanti sunt si ei cu ei pina si in viata de zi cu zi.
„Putinul” care a venit in viata mea, nu e putin de fapt, e o micsorare a dimensiunilor in care eram invatata sa traiesc si in care nu eram asa de fericita sincer. Acum caut si gasesc locase in care ” sa fugim” pentru cateva ore, acum stiu sa ma bucur de fiecare coltisor pe care il mai descoper in casa, si am realizat ca daca m.as muta la casa nu as vrea camere mari si spatii multe, ci imi doresc sa raminem aproape, sa ne simtim unii pe altii, sa fim intr.o atmosfera calda de A.C.A.S.A unde fiecare il vede si se intilneste cu celalalt.
Iti propun si tie, sa inveti sa vezi ce iti arata de fapt schimbarea care vine in casa ta, in calea ta, poate uneori brusc sau poate etapizat, uitat.te ce ai de invatat sau ce anume vrea sa iti arate, si mai apoi bucura.te de tot si toate.
In cele 2 camere ale mele, frumustea nu se vedea ca intr-o singura camera. Bucuria nu isi gasea culcusul atat de frumos, iar fericirea de a fi impreuna a prins o alta dimensiune. Ne atingem mai mult, ne vedem non stop, ne auzim, si cel mai important SUNTEM.
Tu ce ai primit mai „putin” acum? Ce anume s-a „micsorat” in viata ta ? Poate fi casa, spatiul, munca, timpul, si cate si mai cate.
Hai ia.ti cateva clipe libere si uita.te in jurul tau!
Te las sa te observi si sa observi ce anume isi doreste sufletul tau sa experimenteze, lasandu-te sa vezi schimbarea !
Sa fie cu bucurie pentru noi toti !!!!!!