„Credinta” totul se invarte in jurul acestui cuvant miraculos.
M-a intrebat cineva daca am fost intotdeauna credincioasa, si raspunsul meu a fost simplu: NU.
Mama, Dumnezeu sa o ierte, mereu ma dojenea ca nu merg la biserica, ca nu ma rog suficient mai ales ca provenim dintr-o familie de preoti. Insa in copilarie si mai apoi in tinerete, lucrul acesta CREDINTA si mai ales DUMNEZEU erau pentru mine niste cuvinte grele, pe care nu reuseam sa le inteleg.Si evident fiind obligatoriu sa fac ceva, acel ceva devenea neinteresant.
Stiam insa ca atunci cand am nevoie Dumnezeu, este acolo si ma ajuta, poate nu in momentul in care am cerut dar aveam acel ceva in mine care credea ca se va intimpla la momentul oportun.
In timp am reusit sa vad ca lucrurile si rezultatele sunt ciclice si se intimpla parca intr-un timp in care sa pot realiza ca a primi nu este ceva ce ai instant. ci atunci cand este timpul cel mai potrivit pentru tine.
Pentru noi oamenii, credinta trebuie sa fie ceva palpabil, vizibil, astfel totul pare logic si parca se implineste. Usor usor insa , cu trecerea timpului, vedem ca lucrurile sunt simple si se intimpla daca le dam voie si mai ales daca reusim sa avem timp sa le vedem.
De fiecare data cand imi doresc ceva din suflet, cand Cred ca se va intimpla, reusesc sa vad ca se implineste.Uneori lucrurile se repeta si ni se pare ca doar pentru noi nimic nu functioneaza, desi poate ar trebui sa ne intrebam de ce suntem in aceeasi situatie de atatea ori. Magia apare cand , buna sau rea, situatia ne invata ceva.
Asdar, cred ca a fi liber sa crezi in tine, sa lasi visele sa devina realitate este reteta pentru a avea curaj in prorpia forta!